Reporter:INNA PIELESCU 

Profesor

 

 

 

CALATORIE IN MUNTENEGRU

 

Ignorand ofertele agentiilor de turism din Bucuresti, care vroiau sa ne trimita pe toti la mare in Spania, Grecia sau Bulgaria, am ales o destinatie mai speciala: Muntenegru-pe litoralul Adriaticii. Tara din fosta R.S.F. Iugoslavia, Muntenegru a ales de curand sa paraseasca federatia in care mai ramasesera doar doua tari si sa lase Serbia fara iesire la mare. Cu o industrie slab reprezentata, o agricultura dezavantajata de relieful muntos, cei 600.000 de locuitori ai Muntenegrului se bazeaza, deocamdata cel putin, pentru a supravietui pe turism. Cu banii agonisiti din munca in Italia, au construit pe malul marii mici hoteluri finisate impecabil, cum rar gasesti in Romania un imobil dedicat cazarii turistilor.

 

 

Am intrat in Muntenegru, calatorind cu masina din Serbia,mai exact venind de la Belgrad. De la granita pana pe litoral sunt 260 km. Dar in acesti 260 km. E ca si cum ai merge pe Transfagarasan, apoi pe Valea Oltului si iar pe Transfagarasan pana ies la socoteala cei 260 km.Cel mai greu e in canionul raului Moraca, unde drumul coboara de la altitudinea unui zgarie-nori pana aproape de nivelul marii ca intr-o calatorie spre centrul Pamantului. Soseaua are o singura banda pe sens,sunt tunele si serpentine, iar parapetul lipseste uneori. Am strabatut cu atentie canionul, speriati de multele cruci de pe marginea drumului si, ajunsi langa rau, am parcat sa admiram privelistea. Ne-a asurzit zgomotul a milioane de lacuste care invadasera tinutul si tiuiau ingrozitor ca intr-o microfonie de prost gust cum mai auzi pe la radio uneori. Raul care sapase canionul era adanc de un metru si lat de vreo patru, dar pe semne fusese foarte tenace ca facuse un asemenea hau. Ne-am urcat repede in masina speriati sa nu cadem prada insectelor care devorau copacii si am plecat spre capitala Muntenegrului, Podgorita. 

Un oras curat, civilizat, normal, unde un politist anormal ne-a dat amenda pentru ca am mers ziua cu farurile aprinse.

Am pornit apoi spre mare pe care am vazut-o din varful muntelui pe care ne aflam.Am coborat pe un drum sinuos  si am ajuns la Sveti Stefan, locul unde muntele se intalneste cu marea. Spre norocul nostru era cea mai luxoasa statiune din zona si un loc surprinzator: o peninsula legata de tarm printr-un drum de 50 de metri, cu o singura constructie - o cetate medievala autentica in care functionau hoteluri, restaurante si un cazino.

Marea era albastra,limpede si extraordinar de sarata. Pesti colorati inotau pe langa mine de parca eram intr-un acvariu de la pet shop.

Ziua de plaja incepea tarziu caci soarele rasarea de dupa muntele din apropiere.  Zilnic, la pranz ploua 5 minute, o ploaie rece, dupa care iesea soarele ca inainte.

Palmieri, bananieri, maslini, cactusi, bogumili si salcami japonezi erau in curtile tuturor localnicilor si marturisesc ca n-am stiut ca exista astfel de plante atat de aproape de Romania.

Nisipul plajelor nu era asa de fin ca la marea noastra,dar am vazut o plaja plina de pietricele  verzi, slefuite si sclipitoare ca niste smaralde si o alta plaja langa intrarea intr-o pestera.

Dupa ce ne-am plictisit de plaja si de Sveti Stefan, am plecat intr-o croaziera pe mare pana la Kotor,in partea de nord a litoralului, aproape de Croatia.

In apropierea tarmului erau zeci de insule,mici cat niste sali de sport,si pe fiecare era o mica cetate or un loc de rugaciune vechi de sute de ani.

Ne-am transbordat pe un vapor mai mic si am intrat cu el intr-o pestera sapata de mare in muntele vecin. Ne-am aruncat in apa albastra ca cerneala si adanca de vreo doi metri si am inoat prin pestera, apoi spre iesirea din pestera si am constatat cu mirare ca inauntru apa era mai calda.

Epuizati am urcat pe vapor si am pornit spre alte statiuni cu cetati medievale, apoi ne-am intors la hotel si in toate zilele care au urmat pana la intoarcerea acasa am vizitat mai tot litoralul muntenegrean.

De atunci indrumam pe toata lumea care vrea sa mearga la mare in strainatate catre aceasta destinatie inedita, mare si munte la un loc,dar inca n-am vazut o agentie de turism bucuresteana care sa ofere servicii de turism in aceasta tara.

Du-te si tu sa descoperi lumea iar daca nu ai suficienti bani sa mergi asa departe, descopera-ti tara!

 Astept insemnarile tale de calatorie, fie ca esti profesor sau elev, pentru a le publica in aceasta revista!  

 Inna Pielescu